SURPRIZA Guvernului din PLANUL pregătit pentru Bruxelles. Ministrul Finanțelor: „Eu am început să fiu din ce în ce mai optimist”

Noua lege a redevențelor ar urma să fie finalizată în a doua parte a acestui an. „Intenția este ca să aducă într-o singură reglementare tot ce este legat de stabilirea și încasarea de redevențe, în legătură cu toate resursele naturale, de la exploatări de balast de pe fundul apelor, până la ape minerale și, de ce nu, mergând până la exploatările petroliere, de gaze natural, miniere etc. Dorim să fie o singură reglementare astfel încât orice întreprinzător dornic de a dezvolta o afacere în acest domeniu să găsească într-o singură lege tot ce este relevant pentru a face un plan de afaceri. Pe de altă parte, în Codul Fiscal vom regăsi un capitol distinct în legătură cu impozitarea profitului realizat în cadrul unor astfel de activități pentru că sunt activități cu un specific anume, care ar trebui să aducă un impozit suplimentar pe lângă veniturile realizate din impozitarea profiturilor cu caracter general. De aceea, lucrăm ca în Codul Fiscal să fie un capitol privind impozitarea profitului realizat din activitățile de exploatare a resurselor naturale, sistem în cadrul căruia dorim să fie două componente: un nivel de impozitare pentru profitul realizat din exploatarea resurselor naturale exportate ca atare din România și un alt nivel, care să fie mai mic, stimulativ, pentru impozitarea profitului realizat din exploatarea și prelucrarea în România a resurselor de acest gen. Împreună cu sistemul de redevențe va da o imagine completă a modului în care România va impozita exploatarea resurselor naturale”, a precizat Viorel Ștefan.

Interviul integral, pentru Mediafax, al ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan:

Ați vorbit despre un plan de măsuri, care va fi transmis până pe 25 aprilie la Bruxelles. Ce cuprinde acest plan de măsuri care securizează respectarea deficitului, în contextul în care Comisia Europeană avertizează că România va depăși ținta de deficit, aceasta ajungând la 3,6% în 2017?

Viorel Ștefan: Este o chestiune de metodologie. În ultimii ani metodologia Comisiei Europene (CE) este foarte prudentă. Însă și cea utilizată de Comisia Națională de Prognoză este prudentă. Viața a demonstrat că a avut dreptate Comisia Națională de Prognoză. Asta ne arată cifrele din ultimii ani. CE crede că efectele stimulării financiare se duc în creșterea importurilor. Însă, avem programe pentru sprijinirea producției agricole.

Dar, datele INS arată că balanța comercială s-a dezechilibrat tot mai mult. Importurile au crescut mai rapid decât exporturile. În plus, nu importăm doar produse alimentare, ci și alte tipuri de mărfuri pe care noi nu le mai fabricăm.

În cazul celor cu salarii mici, creșterea veniturilor s-a dus în consumul de alimente și nu în achiziționarea de mașini. Oricum, între prognoza noastră și cea a CE apare o diferență de 0,6 puncte procentuale. Această diferență se explică, având în vedere eliminarea taxei pe construcții speciale, reducerea supraccizei la carburanți, reducerea cotei de TVA, măsuri cu un impact negativ cumulat de șapte miliarde. Comisia Europeană ne-a comunicat că, pentru prognoza de primăvară vor revizui datele pentru România, dacă transmitem un plan de măsuri până pe 25 aprilie. Reducerea cheltuielilor nu înseamnă tăieri de salarii. Centralizarea achizițiilor publice poate avea un efect spectaculos pentru buget. De exemplu, sistemul în care, în România, se distribuie medicamentele, este unul păgubos pentru stat. Este o risipă.

Revenind la planul de măsuri ce vor fi transmise la Bruxelles, care vor fi acestea?

În scopul elaborării acestui plan de măsuri am solicitat tuturor ordonatorilor de credite ca până la 5 aprilie să ne trimită măsurile specifice fiecărui minister, după care, la Ministerul Finanțelor se vor integra aceste propuneri și vom elabora un document pe care îl vom transmite la Bruxelles până pe 25 aprilie, care să conțină măsurile într-o manieră cuantificabilă astfel încât la elaborarea prognozei de primăvară să determinăm adoptarea unei decizii a CE în sensul îmbunătățirii prognozei pentru 2017 și de ce nu și pentru 2018. Țintim ca în acest program de măsuri să identificăm chestiuni concrete legate de maximizarea randamentelor activelor statului sau mai exact spus cu o prelevare mai consistentă în legătură cu rezultatul financiar al companiilor publice. Pe de altă parte, avem în vedere modificarea sistemului de fiscalizare a exploatării resurselor naturale unde știm cu toții, se discută de ani de zile, că nivelul de fiscalitate, nivelul veniturilor pe care le colectează statul din exploatarea resurselor naturale este subdimensionat. Apreciem că este o resursă care ar putea fi mai bine valorificată și ca atare poate contribui la îmbunătățirea structurii veniturilor bugetare. Pe partea de cheltuieli ne uităm cu atenție la economiile care se pot face în zona achizițiilor publice prin punerea în funcțiune a unei unități de achiziții centralizate la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Dacă ne uităm la execuția pe trimestrul I suntem în linie cu angajamentele din programul guvernamental unde deja identificăm o reducere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile cu aproape 5%. Pe de altă parte, tot în structura SGG va fi pusă în funcțiune o unitate de audit care să evalueze modul în care sunt executate cheltuielile la toate instituțiile și autoritățile publice în sensul eliminării redundanțelor, a cheltuielor neeconomicoase, ceea ce cu siguranță ne va aduce o economie pe partea de cheltuieli. Deci, pe de o parte venituri, pe de altă parte cheltuieli. Efectul sperăm să fie acela de diminuare a estimării de deficit, asupra căruia suntem într-o divergență de opinii cu cei de la Comisia Europeană.

Care sunt țintele urmărite la companiile de stat?

Atunci când s-a luat decizia ca aceste companii să fie gestionate de manageri privați s-a avut în vedere maximizarea rezultatului activității acestor companii. În realitate, uitându-ne la execuția pe 2016 am constatat că acest obiectiv nu a fost atins. De aceea, una dintre măsurile pe care le-am stabilit printr-un memorandum al Guvernului este ca, în exercițiul financiar pe 2016, ar trebui să livreze la bugetul statului 90% din profit. Asta ca regulă generală. Sigur, fiecare companie va fi analizată în mod particular și această prelevare de profit se va face până la limita la care nu va afecta buna funcționare a companiilor și nu va pune în pericol finanțarea proiectelor de dezvoltare a acestor companii. Aceeași analiză se va face și în legătură cu profitul nedistribuit în exercițiile anterioare lui 2016 de către aceste companii și măsura în care această prelevare este rațională din punct de vedere economic și nu periclitează bunul mers al companiilor și acest profit va fi distribuit către bugetul de stat.

Nu cumva bugetul a fost construit pe cifre mult prea optimiste?

Nu, dimpotrivă. Proiecția pe venituri este foarte prudentă. Nici CE nu a criticat acest aspect. Algoritmul matematic este același cu cel al CE. Singurele emoții le am la capitolul absorbție fonduri europene. Vorbim despre 22 de miliarde de euro. Am preluat un sistem de gestiune defect. Abia spre jumătatea anului putem acredita sistemul informatic de decont cu CE. Însă, în buget am prevăzut banii necesari astfel încât să nu se blocheze proiectele cu finanțare europeană. De asemenea, există o facilitate de un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiții, pentru ca să se poată aplica pentru finanțare UE, să se poată contracta sumele pentru cofinanțare, facilitate care se adresează în special Ministerului Transporturilor. La Agențiile pentru Dezvoltare Regională trebuiau semnate din ianuarie contractele, dar nu au avut suficienți experți evaluatori. Lipsa de capacitate administrativă și întârzierile în ceea ce privește acreditările autorităților de management sunt principalele probleme. În ceea ce privește subvențiile pentru agricultură, anul acesta le trecem prin buget fiindcă în 2016 s-a întârziat foarte mult și banii au ajuns târziu la fermieri. Acum 95% dintre agricultori au primit deja banii. Vorbim despre bani care se vor regăsi în TVA, accize, salarii. Banii care se învârt de două-trei ori în economie.

De ce credeți că România nu a reușit să construiască nici un kilometru de autostradă din fonduri UE? Vorbim și despre o fugă de asumare a responsabilităților?

Cred că este vorba despre birocrație excesivă generată la nivel național și nu cerută de CE, frică, comoditate, neasumarea răspunderii. Pot să vă spun că se lucrează pe procedurile de achiziție publică pentru simplificarea acestora și eliminarea blocajelor. Este vorba despre contestarea în instanță a atribuirii contractelor publice, care blochează ani de zile proiectele. Cei nemulțumiți pot depune contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Consiliul dă un răspuns, se poate semna contractul, iar cei nemulțumiți de soluția CNSC se pot adresa ulterior instanței și pot solicita și despăgubiri.

Mulți economiști vorbesc despre o viitoare recesiune în următorul an.

Este foarte bine fiindcă începem să ne comportăm ca într-o economie de piață care presupune și riscuri. Evoluțiile pe plan mondial pot determina intrarea în recesiune, însă așa cum arată imaginea la nivel global nu există motive de îngrijorare. Administrația Trump se pregătește să relanseze economia SUA, iar la nivelul UE economia este în creștere. Brexitul nu cred că poate avea vreun impact fiindcă în procesul de negociere ambele părți vor fi foarte atente. Se va realiza un consens astfel încât să nu se blocheze economia. Mai mult chiar, unele companii din Marea Britanie ar putea să se reloce în România. Avem o fiscalitate redusă, stabilitate și costuri încă reduse cu forța de muncă, cu toate că această epocă este spre final. Dacă veniturile din economia reală vor crește, acest lucru se va reflecta și într-o ofertă mai calitativă a forței de muncă. Un alt argument este buna pregătire a specialiștilor români.

Cu toate acestea specialiștii despre care vorbeați, dar și mulți tineri părăsesc România. Ce măsuri va lua guvernul pentru a frâna plecarea acestora din țară fiindcă doar 100 de lei la salariu nu va fi suficient?

În primul rând trebuie să le oferim șansa unor câștiguri mai bune și un nivel de trai civilizat, la fel ca în țările europene: un sistem de educație mai bun, unul sanitar etc.

Și totuși, la rectificarea bugetară din vară, dacă va fi nevoie, de unde veți tăia?

Eu am început să fiu din ce în ce mai optimist. Am primele indicii în legătură cu execuția primului trimestru și indiciile ne conduc spre un rezultat pozitiv, la nivel de 0,2% din PIB, deci undeva peste 1,5 miliarde excedent pe primul trimestru. Sper chiar să fie mai consistent, dar rezultatul final îl vom avea pe 25 aprilie. Dacă acestea sunt evoluțiile și pe trimestrul II, cu siguranță rectificarea din vară va fi una pozitivă și nu se va pune problema reducerii de cheltuieli, ci eventual a redistribuirii între ordonatori și suplimentare de plafoane de cheltuieli acolo unde apare acestă nevoie. Evoluția economică generală, contextul economic general, confirmat de execuția bugetară pe trimestrul I, mă face să cred că la jumătatea anului vom opera o rectificare pozitivă.

Deci nu se va pune problema tăierii bugetului pentru investiții…

Cu siguranță nu. Aici am o altă îngrijorare în legătură cu capacitatea administrativă de implementare a proiectelor de investiții. Cu siguranță nici un proiect de investiții nu va suferi în 2017 de lipsă de finanțare. Ne vom uita cu atenție maximă la modul în care se implementează aceste proiecte și vom încerca să le susținem, să intervenim în sensul creșterii capacității adminsitrative astfel încât ordonatorii de credite să aibă toate condițiile necesare, și aici mă refer inclusiv la resursele umane, la resursele de personal specializat, necesar implementării proiectelor de investiții.

Când va fi gata legea redevențelor și ce noutăți va aduce?

Trimestrul II este intervalul de timp în care colegii de la Ministerul Economiei ar trebui să finalizeze proiectul privind modificarea legii redevențelor și noi facem parte din colectivul interministerial care lucrează la elaborarea acestui proiect. Intenția este ca să aducă într-o singură reglementare tot ce este legat de stabilirea și încasarea de redevențe, în legătură cu toate resursele naturale, de la exploatări de balast de pe fundul apelor, până la ape minerale și, de ce nu, mergând până la exploatările petroliere, de gaze natural, miniere etc. Dorim să fie o singură reglementare astfel încât orice întreprinzător dornic de a dezvolta o afacere în acest domeniu să găsească într-o singură lege tot ce este relevant pentru a face un plan de afaceri. Pe de altă parte, în Codul Fiscal vom regăsi un capitol distinct în legătură cu impozitarea profitului realizat în cadrul unor astfel de activități pentru că sunt activități cu un specific anume, care ar trebui să aducă un impozit suplimentar pe lângă veniturile realizate din impozitarea profiturilor cu caracter general. De aceea, lucrăm ca în Codul Fiscal să fie un capitol privind impozitarea profitului realizat din activitățile de exploatare a resurselor naturale, sistem în cadrul căruia dorim să fie două componente: un nivel de impozitare pentru profitul realizat din exploatarea resurselor naturale exportate ca atare din România și un alt nivel, care să fie mai mic, stimulativ, pentru impozitarea profitului realizat din exploatarea și prelucrarea în România a resurselor de acest gen. Împreună cu sistemul de redevențe va da o imagine completă a modului în care România va impozita exploatarea resurselor naturale.